gandeste critic

Oamenii negativisti sunt mai urati

Posted by on sept. 14, 2017 in Diverse | 0 comments

Academismul avangardei si-a gasit o justificare: negativitatea. Sub aceasta notiune care si-a castigat titlurile de noblete filosofice si parafilosofice se poate tainui tot negativul, tot dolorismul, tot resentimentul care se doreste. Opere nereusite, confuze, contradictorii, triste si urate? Nu, vai: e lucrul cu negativul.

De exemplu, adevaratul erou al povestirii medievale intitulate Aucassin et Nicolette este in mod incontestabil Nicolette. Aici – numele nefiind un diminutiv, ci semnul singularitatii eroinei: frumoasa si sireata Nicolette iese din temnita ei fara a astepta ajutorul nici unui cavaler, in timp ce natangul de Aucassin se lamenteaza din cauza situatiei. Aucassm et Nicolette apartine unui gen literar particular, cel al cantafabulei, care amesteca proza si poezia. Dintre toate cele pe care le numara literatura franceza, cantafabula este genul meu preferat Aucassin et Nicolette e singurul exemplu care ne-a parvenit.

Termenul de non-violenta e in chip evident o inventie a adversarilor non-violentei: el este negativ. Si totusi ne straduim sa gasim altul („nesupunere civila are meritele sale, dar tot ar trebui gasit ceva mai bun rezistenta pasiva este inexact, dupa cum semnala Chandi). Or, non-violenta e activitate, inventivitate. Daca pastram aceasta denumire negativa e pentru ca ea exprima un adevar profund: societatea isi impune legile, dar se preface ca le descopera in ceea ce ea numeste ,,realul”, ,,faptele”. Cel ce e destul de puternic pentru a se detasa de aceasta postura va trece intotdeauna drept cel ce refuza, acel neaga – chiar daca afirma.

Virtelnita lui Chandi nu e atat un refuz al produselor englezesti cat o preferinta pentru un artizanat in masura sa asigure autonomia unei tari in mare parte rurale. E suficient ca o manifestatie pasnica sa fie mitraliata, cum a fost cazul in 13 aprilie 1919 la Amritsar, ca non-violenta ghandiana sa-si demonstreze eficacatatea aratand tuturor violenta institutiei coloniale britanice: 379 de morti, 1200 de raniti.

FacebookGoogle+Twitter

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *